{"id":104,"date":"2018-09-11T14:22:04","date_gmt":"2018-09-11T12:22:04","guid":{"rendered":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/?page_id=104"},"modified":"2018-09-11T14:25:27","modified_gmt":"2018-09-11T12:25:27","slug":"istoria-orasului-jibou","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/istoria-orasului-jibou\/","title":{"rendered":"Istoria Ora\u0219ului Jibou"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Orasul Jibou face parte din tinutul Somesului, stravechi tinut rom\u00e2nesc, documentele istorice contin\u00e2nd multiple dovezi ale existentei asezarii de-a lungul veacurilor.<\/p>

Prima atestare documentara a Jiboului dateaza \u00eenca din anul 1205, sub numele de Chybur. Dintre numeroasele denumiri pe care le-a purtat Jiboul, sunt demne de luat \u00een seama „Villa” (oras) \u00een 1219 si „Oppidum” (oras \u00eentarit) \u00een 1564, care atesta importanta localitatii \u00een acele vremuri. Ca vechime, localitatea Jibou poate fi considerata mai veche dec\u00e2t prima sa atestare documentara, tin\u00e2nd cont de faptul ca drumul roman care lega castrul de la Tihau cu cel de la Porolissum, trecea prin hotarul ei. Dezvoltarea localitatii Jibou a continuat \u00een epoca feudala, dar a avut de suferit de pe urma invaziilor turcesti cum au fost cele din 1610 sau 1665.<\/p>

Un rol important \u00een evolutia Jiboului a avut-o familia Wessel\u00e9nyi, care a construit aici un castel \u00eenca \u00een anul 1584, din care \u00een zilele noastre se mai pastreaza doar urmele de fundatie. Constructia actualului castel \u00een stil baroc, unul din cele mai frumoase din Transilvania, a \u00eenceput \u00een anul 1778 si a durat mai bine de 30 ani. Cel mai de seama reprezentant al acestei familii a fost contele Wessel\u00e9nyi Mikl\u00f3s Jr., care a trait \u00eentre 1796-1850. A luptat pentru eliberarea iobagilor, fiind considerat liderul opozitiei nobiliare maghiare reformatoare, care lupta \u00eempotriva conservatorismului monarhiei de Habsburg. \u00cen toata aceasta perioada, pe mosia acestei familii au fost introduse o serie de metode moderne de lucru a pam\u00e2ntului, s-au adus vite si cai de rasa, a \u00eenceput furajarea \u00een stabulatie a animatelor, s-au tinut concursuri de cai si s-a organizat dresajul c\u00e2inilor, \u00een urma foarte bunei organizari a activitatii de pe mosie, fortele de productie s-au dezvoltat necontenit si s-a extins schimbul de produse cu alte regiuni. Rezultatul acestora a fost introducerea noilor relatii de productie capitalista, at\u00e2t pe mosie, c\u00e2t si \u00een asa-zisa industrie formata din atelierele mestesugaresti, c\u00e2teva fabrici de mici dimensiuni, dintre care cea mai importanta a fost cea de caramida si din morile de pe Valea Agrijului.<\/p>

Inaugurarea caii ferate Dej-Jibou-Zalau \u00een anul 1890, iar peste c\u00e2tiva ani spre Baia Mare, a facut ca Jiboul sa devina un important centru feroviar. Prin dezvoltarea ramurilor industriale si construirea caii ferate a crescut numarul salariatilor si al muncitorilor. Cu toate acestea, agricultura a ramas ramura de baza a economiei, mai ales dupa introducerea culturilor alternative si folosirea masinilor agricole. Spre sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea \u00een Jibou s-au stabilit si multe familii de evrei, care au facut sa creasca rolul de schimb al localitatii. Ocupatia de baza a evreilor fiind comertul, ei au deschis o serie de magazine.<\/p>

Locuitorii Jiboului au luptat mereu pentru obtinerea unei vieti mai bune. Documentele vremii atesta ca locuitorii de aici au participat la Rascoala de la Bob\u00e2lna din anul 1437 si la cea condusa de Gheoghe Doja din 1514. Nu au lipsit nici formele de lupta \u00eempotriva asupririi prin haiducie si rascoale locale, care au fost semnalate at\u00e2t \u00een secolul al XVII-lea, c\u00e2t si \u00een secolul al XVIII-lea. \u00een timpul rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din anul 1784 si \u00een perioada revolutiei de la 1848, iobagii din Jibou au fost alaturi cu g\u00e2ndul si cu faptele de ceilalti locuitori exploatati din asezarile transilvanene, indiferent de nationalitate. La marele act al desav\u00e2rsirii statului national unitar rom\u00e2n din 1decembrie 1918, au participat si delegati din Jibou, \u00een frunte cu Gheorghe Petruca. In 16 octombrie 1944 intra \u00een Jibou armata rom\u00e2na si elibereaza localitatea.<\/p>

\u00cencep\u00e2nd din 1950, Jibou devine resedinta de raion, apartin\u00e2nd regiunii Cluj, statut pe care \u00eel pierde \u00een anul 1960, atunci c\u00e2nd resedinta de raion devine orasul Zalau. \u00cen urma noii organizari administrativ-teritoriale a tarii din 1968, Jibou este declarat oras. \u00cen cei peste 30 de ani de viata urbana, Jiboul a cunoscut o dezvoltare pe toate planurile: economic, social, edilitar-gospodaresc etc. Noul statut urban s-a impus \u00een viata si activitatea oamenilor. S-au \u00eenaltat numeroase blocuri de locuinte, s-au modernizat principalele cai de acces, s-au amenajat trotuare si spatii verzi, s-a re\u00eennoit aproape \u00eentregul vesm\u00e2nt arhitectonic al asezarii. La un moment dat, Jiboul a candidat pentru a deveni localitatea de resedinta a judetului Salaj. N-a fost sa fie asa, dar tot a reusit, cu forte si resurse proprii sa se ridice pe scara dezvoltarii sale. Respect\u00e2nd adevarul, saltul, economic si social efectuat este considerabil sub aspectul dimensiunilor si proportiilor realizate.<\/p>

S-a construit mult pe verticala unei dezvoltari moderne, valorific\u00e2ndu-se \u00een cel \u00eenalt grad traditia si specificul zonei. Exista o anume spiritualitate caracteristica oamenilor, care s-a conservat firesc \u00een echilibrul devenirii localitatii, \u00eencet, dar sigur, imaginea Jiboului se schimba continuu, devine mai dinamica, mai atragatoare. Face parte, cu siguranta, din orasele cu certa vocatie constructiva, pentru care devenirea \u00eenseamna, \u00eenainte de toate putere economica, frumusete morala si spirituala a locuitorilor .<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

dupa Iosif Daroczi<\/strong> si Gheorghe Coste<\/strong><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Orasul Jibou face parte din tinutul Somesului, stravechi tinut rom\u00e2nesc, documentele istorice contin\u00e2nd multiple dovezi ale existentei asezarii de-a lungul veacurilor. Prima atestare documentara a…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-104","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/104","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=104"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/104\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/primariajibou.ro\/site\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=104"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}