ORASUL JIBOU
face parte din categoria celor mai tinere centre urbane ale tarii, fiind asezat in partea de nord-est a judetului Salaj, pe malul stâng al Somesului, la confluenta acestuia cu Agrijul.Este strabatut de paralela de 47° 16′ 5″ latitudine nordica si de meridianul de 23° 16′ 10″ longitudine estica, în componenta administrativa a orasului Jibou intra si patru sate: Cuceu, Husia, Rona si Var.Ca unitate administrativa, se învecineaza cu comunele: Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid spre vest si Surduc spre est.
Se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de municipiu Zalau, resedinta administrativa a judetului Salaj, de care este legat prin drumul national 1H si drumul judetean 108 A, precum si de calea ferata.
Aceasta pozitie geografica, favorizata de intersectia unor importante cai ferate si rutiere, a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, administrativ, cultural etc.
Teritoriul orasului Jibou este asezat în sudul Depresiunii Guruslau. În cea mai mare parte se întinde pe terasa a doua a Somesului, care este de fapt si cea mai mare ca întindere, dar si în lunca Somesului si pe terasa a treia a acestuia.
Satele Rona si Husia sunt asezate pe niste poduri de terase, situate pe dreapta Somesului. Satul Cuceu s-a dezvoltat de-a lungul Vaii Fânatelor, afluent pe stânga al Vaii Sarate, iar satul Var pe terasa a doua si a treia a Somesului, dar o parte si în lunca acestuia.
Din punct de vedere fizico-geografic, orasul este marginit spre vest de Dealurile Salajului (338 m altitudine în hotarul Cuceului), spre est de Culmea Prisnelului (cu altitudinea de 438 m în Piscul Ronei – Rákóczi), spre sud de Dealul Dumbrava (558 m altitudine), Depresiunea Agrijului si interfluviul Agrij-Almas, iar spre nord de sesul neted al Depresiunii Guruslau.
Formele de relief create ofera conditiile cele mai favorabile pentru circulatia marfurilor, atragerea si stabilirea populatiei în aceasta zona.
Prin pozitia sa, orasul Jibou se încadreaza în sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii si este supus unei circulatii vestice predominante, în timpul iernii predomina invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, în cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord.
Ca urmare, climatul orasului Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic ridicat, amplitudini termice relativ scazute si cu precipitatii bogate.
Rolul apei în dezvoltarea asezarii a fost deosebit de complex, în trecut apa se folosea pentru satisfacerea nevoilor de apa potabila a locuitorilor, pentru dezvoltarea unor activitati mestesugaresti, cum au fost topitul inului si a cânepii, dar si pentru transportul unor marfuri pe plute, mai ales a sarii, de la Dej la Satu-Mare înca din anul 1610.
Odata cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou,. dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au devenit o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a platformelor industriale din cele doua orase.
Puturile situate in lunca Somesului asigura satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor Jiboului.
Orasul Jibou este situat într-o zona de subsidenta locala, care a determinat convergenta unor râuri, cum ar fi: Almasul, Agrijul, Valea Sarata, unica pe teritoriul judetului Salaj, constituind unul din factorii care au favorizat formarea si dezvoltarea orasului.
Izvoarele minerale care se gasesc in partea sud-vestica a orasului sunt cunoscute înca din anul 1906 din Monografia Salajului scrisa de Petry Mór si valorificate din anul 1966. Din punct de vedere floristic si faunistic, zona orasului Jibou se încadreaza în provincia central-europeana carpatica, în repartitia elementelor biotice se remarca o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole.
Stabilirea în acest loc a populatiei nu a fost întâmplatoare, ci mai ales rezultatul varietatii de specii vegetale si animale necesare atât pentru hrana, cât si pentru activitatile gospodaresti ale populatiei.
POPULATIA
În prezent, populatia orasului se ridica la 11989 locuitori, din care 539 în Cuceu, 276 în Husia, 425 în Rona, 551 în Var. Referitor la structura pe sexe, 5003 sunt barbati si 5195 femei, în structura nationala, românii detin majoritatea (80,9%), alaturi traind si maghiari (15,02%), romi (3,91%) si alte nationalitati (0,17%).
ECONOMIA
De-a lungul timpului, Jiboul si-a pastrat caracterul predominant agricol si mestesugaresc. Daca înainte de 1968 avea o singura unitate industriala, „Steaua Rosie”, care producea articole de tâmplarie, în anii care au urmat s-au construit si sau extins: Integrata de In, întreprinderea de Confectii, Topitoria de In, Fabrica de produse lactate, întreprinderea miniera, Depoul C.F.R., sectii ale întreprinderii de Armaturi Industriale din fonta si otel Zalau, Ceramica Zalau, Unitatea forestiera de exploatare si transport, cooperativele mestesugaresti Colectivul Mestesugarilor si Progresul si altele. Din pacate, în anii de dupa 1989, unele din aceste unitati economice si-au încetat activitatea, altele s-au reprofilat, adaptându-se într-un fel sau altul economiei de piata. Efectul cel mai îngrijorator îl reprezinta numarul mare al somerilor, fapt care se rasfrânge asupra nivelului general de trai al locuitorilor.
INDUSTRIA
Din punct de vedere industrial, orasul Jibou s-a profilat, în timp, pe unele ramuri ale industriei usoare, de prelucrare a lemnului, alimentara, mestesugaresti si de constructii. Unitatile productive au capacitati de productie mici, dar valorifica optim principalele resurse materiale si umane ale zonei. În acest sens pot fi amintite: Confectii S.A, Samtex, Multiprod, întreprinderea Miniera, Moara Balanean, Cooperativa Progresul, Cooperativa Mestesugarul, Fabrica de brânzeturi, Tipografia Absolut, Clem S.R.L., CALION PROD, s.a.
AGRICULTURA SI SILVICULTURA
Terenurile fertile din lunca si terasele Somesului au favorizat cultivarea principalelor plante agricole, precum si cresterea animalelor. Alaturi de suprafetele cultivate, apar si sectoare acoperite cu paduri de foioase, care întregesc peisajul natural al zonei.
COMERTUL
Pozitia geografica a orasului a favorizat amplasarea unei piete de desfacere a produselor de origine industriala si agricola, precum si a unui obor de animale. Exista numeroase unitati comerciale, care desfac o gama variata de produse, cum ar fi: Bujor S.N.C., Alfa, But Impex, Balanean, Tora, Baciu, Paloma, Criss si unitatile Consumcoop.
PRESTARI DE SERVICII
În scopul satisfacerii unor necesitati ale populatiei, exista numeroase unitati prestatoare de servicii, cum sunt: Prod Fizes, Arcada, Consomes, Tinea S.R.L., Cooperativa Mestesugarul, Cooperativa Progresul, care efectueaza lucrari de constructii, instalatii sanitare, termice si de apa, tâmplarie, reparatii aparate. de uz casnic, ateliere de reparatii auto etc.
SISTEMUL BANCAR
Circulatia monetara la nivelul orasului, si a împrejurimilor este asigurata de unitatile Casei de Economii si Consemnatiuni, Bancii Comerciale Române, Bancii Române de Dezvoltare, Trezorerie, Cooperativa de Credit. În domeniul asigurarilor functioneaza urmatoarele unitati: Asirom, Unita, Ardaf.
TRANSPORTURI SI TELECOMUNICATII
Jiboul, situându-se într-o zona de interferenta a cailor de comunicatii, înlesneste legaturile feroviare si rutiere catre Zalau, Baia Mare, Dej, Cluj Napoca si altele. Acestea sunt asigurate de linia ferata magistrala Bucuresti – Satu Mare si de drumurile nationale si judetene. Serviciile de posta si telecomunicatii sunt asigurate de doua oficii postale si unul telefonic, care dispune de o centrala automata, în curând digitala.
ÎNVATAMÂNTUL SI CERCETAREA
Instruirea si pregatirea tineretului pentru viata este asigurata prin intermediul a 3 gradinite, 2 scoli gimnaziale, Clubul Copiilor si un Liceu teoretic. în satele apartinatoare exista gradinite si scoli primare. Unitatile de învatamânt dispun de sali de clasa, cabinete, laboratoare, biblioteci, sali de sport, precum si de colective de cadre didactice bine pregatite si devotate profesiei de dascal. În cadrul Centrului de Cercetari Biologice de pe lânga Gradina Botanica se desfasoara activitati de cercetare si dezvoltare în domeniul biologiei, educatie-formare-specializare, microprodutie, activitati muzeistice si turistice.
ACTIVITATEA CULTURALA
Principala institutie de cultura a orasului este Casa de Cultura, unde se desfasoara variate activitati: spectacole, simpozioane, mese rotunde, expozitii de carte si pictura etc. Biblioteca oraseneasca, cu un fond bogat de carti si publicatii, satisface apetitul de informatii de la cei mai mici la cei mai vârstnici.
CULTELE
Din punct de vedere confesional, se poate remarca faptul ca marea majoritate a cetatenilor îmbratiseaza cultul ortodox . Alaturi de acestia, în buna întelegere, mai exista si reformati, greco-catolici, romano-catolici si neoprotestanti, cum sunt: baptistii, penticostalii s.a.
SANATATEA
O componenta de baza a activitatii sociale a orasului o constituie asigurarea sanatatii cetateanului. Acest lucru materializeaza prin intermediul Spitalului Orasenesc , Policlinicii si dispensarelor medicale, în oras functioneaza si Caminul Spital B.C.N. Necesarul de medicamente este asigurat prin intermediul celor patru farmacii: Farmalex, Paeonia, Panaceea si farmacia spitalului.
SPORTUL
Activitatile sportive constituie o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. Acestea se desfasoara la nivelul unitatilor de învatamânt si la nivelul orasului. Jiboul se mândreste ca a dat tarii pe unul din cei mai de seama handbalisti ai tarii, Stefan Birtalan.
TURISMUL
Beneficiind de un cadru natural pitoresc, fiind legat atât prin calea ferata, cât si prin drumuri rutiere de marile orase din apropiere, orasul Jibou dispune de toate atuurile unei zone cu valente turistice. Principalul punct de atractie îl constituie Gradina Botanica, unde privelistea ochiului este încântata de o gama variata de specii de plante provenite din toate colturile lumii. Alaturi de modernul complex botanic se încadreaza în peisaj castelul baroc al familiei Wesselényi. Un alt punct de atractie îl constituie Baile cu caracter sezonier, care dispun de ape minerale si namoluri sapropelice, folosite la tratarea diferitelor boli si afectiuni. Prezenta Somesului, a pasunilor, pajistilor si a padurilor de foioase atrage în diferite perioade ale anului amatorii de pescuit si de vânat.
Mai constituie puncte de atractie bisericile monument din Var si Husia, precum si rezervatiile geologice din zona Rona.
Jiboul începutului de mileniu va asteapta sa îi fiti oaspeti, macar pentru câteva clipe, pentru a va convinge de cele însirate mai sus, dar nu numai!